Despre repere :Raoul Sorban

„Peste toate avatarurile unei biografii frământate, Raoul Şorban rămâne o mare conştiiţă, un reper de atitudine neabatută de pe drumul drept al închinării la un ideal. Un ideal de înalt umanism, cu rădăcini într-o neînfrântă credinţă în poporul căruia îi aparţine, în destinul lui istoric şi în capacitatea lui de trăire înaltă, europeană”. (Adrian Riza – despre Raoul Şorban – „Chestiunea maghiară”)Om, cu multiple daruri, intelectual, scriitor, istoric, critic, Raoul Şorban ne aduce, prin scrierile sale adunate în cartea intitulată „Chestiunea maghiară”, o cronică a unor evenimente istorice întinse pe câteva secole, inclusiv al celui în care am intrat, despre pretenţiile guvernelor perindate la conducerea Ungariei, asupra unor teritorii transilvănene cuprinse câtăva vreme în imperiul habsburg, trecut şi acesta ca altele, la raftul arhivelor istoriei universale. Veşnicele vise de revizionism şi iredentism maghiar nu au făcut altceva decât să aducă aceleaşi veşnice suferinţe şi dureri cetăţenilor ambelor ţări. Vor putea fi aceste pretenţii, bine mascate, îmbrăcate politic în fel şi fel de neologisme social-economice, compatibile ideilor de viitor al Uniunii Europene?Nu aş crede aşa ceva. Dar multe n-am crezut noi şi de toate am avut parte. Până şi pentru publicarea poeziei lui G. Cosbuc, „Decebal către popor”, publicată în „Tribuna Ardealului”, şi a unui articol intitulat: „Dacismul în literatură”, al autorului Gh. Dancus, guvernul horthyst îl condamna pe autor la închisoare, aspect pe care Raoul Şorban îl înscrie în cartea sa amintită mai sus. Iată cum s-a motivat sentinţa dată de Tribunalul Regal Ungar din Cluj, Consiliul Special de 5 membri, nr. B 316069/1941:” În numele Sfintei Coroane Maghiare! >>>>>