“Zoe Dumitrescu Buşulenga”

CATEVA REPERE CE DEFINESC ACTIVITATEA LITERARA A DOAMNEI ZOE DUMITRESCU-BUSULENGA

In primul rand trebuie sa recunoastem adevarul ca, acest nume spune mult in filele Istoriografiei Culturii si Literaturii Romane, in ambele perioade istorice: interbelice si postbelice. Personalitatea Zoiei Dumitrescu-Busulenga, va fi intotdeauna vie in insasi fiinta neamului sau romanesc, prin tot ce a reusit sa gandeasca, sa creeze, sa invete generatii la rand, de la inalta ei catedra de Prof.Universitar, la Bucuresti si Iasi ! Nu se va gasi nicaeri in Romania, o biblioteca, o scoala, o universitate, in al caror proprietate sa nu fie prezente valorile gandirii, studiilor, monografiilor si sintezelor de exceptie a eminentei Profesoare ! Dar cum s-ar putea sa fie altfel, cand, pana si in indepartata Australia, la Biblioteca “Mihai Eminescu”-Wollongong,N.S.W, (bibliotecar fiind autorul acestor randuri), avem fericirea si desigur mandria a va prezenta 2 volume valoroase, la care privesc acum, in acest moment, acordandule o valoare inestimabila, pentru care orice pret oferit, nu m-ar indupleca a ma desparti de ele. Ambele volume sunt prefatate de istoricul literar, criticul literar, prof.univ. Zoe Dumitrescu-Busulenga, pentru Mihai Eminescu. Asemenea lui G.Calinescu, Perpessicius, Ion Cretu, si altii, pentru Zoe, atractia cea mai mare o constituia “fenomenul Eminescu”, poetul “nepereche”, cum il numea Arghezi! Primul volum se intituleaza: “POEZII -M.Eminescu”- 1984, Ed.Eminescu-Bucuresti, iar al doilea volum, la fel: “POEZII -M.Eminescu -1980, Ed.Eminescu – Bucuresti. Fiind “Membru Corespondent” al Academiei Romane, a scris mult, a stralucit prin studiile sale de sinteza, printre care remarcabile vor fi tematici ca: “Renasterea – umanism si dialogul artelor” , “Valori si echivalente umanistice”. Si-a pus in exercitiul muncii, idea, talentul sau patrunzator si de limpede analiza in multe monografii, luand in studiu asa cum stim, personalitati de seama, de geniu, cum au fost, Mihai Eminescu, Ion Creanga, Sofocle, si altii. Aplecanduse cu multa rabdare si studiu asupra “Scrisorilor” lui Mihai Eminescu, explica esentialele radacini si surse din care rasarea imaginatia poetului nostru national, identificand intre acestea domenii largi si bine cunoscute poetului, cum ar fi: istoria, economia, filosofia, dreptul, politica, in general viata sociala romaneasca laica si religioasa, influientele straine, despre razboi, etc.(sa ne amintim de dl.Lahovari si razboiul din 1877) Vesnic in studiu si cercetare, domnia sa, face un studiu aproape amanuntit “Glossei” lui Eminescu, adeverind incaodata in plus, ceea ce realitatea dovedea in adevar, caci Eminescu este actual al tuturor timpurilor, cunoscator al psihologiei oamenilor, astfel luminata cercetatoare da inteles aproape fiecarei strofe din glossa eminesciana. In prefata volumelor prezentate mai sus, cititorul doritor, poate gasi usor aceasta analiza critica bine gandita ! Ba mai mult, da explicatii perfect verosimile asupra conditiilor vietii, care in realitate il determina pe poet sa afirme prin versurile sale: “Nu spera cand vezi miseii/La izbanda facand punte/ Te-or intrece nataraii/De ai fi cu stea in frunte/ Mai avem la indemana o alta noua carte prezenta in Australia, este o “Antologie de Zoe Dumitrescu-Busulenga, dedicata deasemenea operelor eminesciene, culegand “Poeziile postume”, scoasa la Ed.”Minerva”,1977 – Bucuresti, carte pentru care am multumit, prof.univ.George Popp, din Sydney(d.2005), daruita, impreuna cu alte frumoase si valoroase carti romanesti. In prezentarea Antologiei, deci in cuvantul sau, autoarea ne spune : “Iesit din consonanta unor conditii de destin istoric national si de determinari individuale, Eminescu a dat lumii o opera de sinteze uimitoare, in care se interfereaza, filtrate prin sita geniului sau national si topite in limba romana careia i-a dat accente de limba sacra, rasaritul si apusul, nordul si sudul…” In tot timpul vietii sale, Zoe Dumitrescu-Busulenga, in spiritul sau avea o seva crestina cu care se hranea, astfel se explica dorinta ei de mai tarziu, la anii batranetii, de asi petrece restul vietii la Manastire, pentru a aduce, cu siguranta, multumire acelui Dumnezeu ce a invrednicit-o cu atatea daruri si haruri in viata sa. Zoe, a avut dorinta ca la moartea ei, trupul sa-i fie asezat la Manastirea Putna, iar dorinta i-a fost implinita. ! Aceste cateva repere adunate aci, cu siguranta vor adaoga o mica particica la aceasta carte colectiva, “Pastor si Samanta”, dedicata ilustrei personalitati !

Ioan MICLAU – Australia

07.08.2006

Scrieti un comentariu