Din monografia comunei Gepiu din Bihor şi a Parohiei Ortodoxe Române din localitate
1.0. Asezarea geografica.
Comuna GEPIU, este asezata la granita de vest a Romaniei, apartinand judetului Bihor, cu Parohia bisericii, apartinand Eparhiei Ortodoxe Romane, din municipiul Oradea. Comuna se afla asezata pe soseaua nationala, Oradea-Arad-Timisoara, si anume, intre orasele Oradea si Salonta. In ultima perioada sub comunisti, a fost adusa la starea de sat, apartinand comunei Cefa, dar dupa 1989, revine la statutul sau istoric, de comuna !” Pe langa marginea dinspre Bicaciu a comunei, curge un firicel de apa, numita valea Inandului, care de fapt este o prelungire a vaii Orascu, ce vine dinspre padure si localitatea Pausa. Comuna Gepiu, se invecineaza cu localitatile: Colonia de Gepiu, Bicaciu, Tinca, Inand, Cefa, Berechiu, Les, toate avand in general o economie agricola, cu pamanturi foarte roditoare, specifice Crisanei bihorene. Campii, paduri, ape, lacul de acumulare de la Bitanga, dau locului o geografie prielnica tuturor celor necesare vietii !”
1.1. Date istorice.
Primele date despre localitate, le aflam din arhivele Parohiei Ortodoxe a comunei, ce consemneaza anii, 1333. Numele comunei era la inceputuri, JEPIU, fapt pentru care se crede ca toponimul isi are originea in cuvantul dacic “jip”,ramas pana azi cu acelasi inteles de “codrut”, o suprafata mica de pasune. Marginit de valea Inandului(cum s-a aratat mai sus), acest “codrut” exista si azi, doar stejarii si fagii cei milenari, au fost taiati pentru a face loc culturilor agricole, insa pasunile dinspre Tinca si Pausa, sunt inca imense pentru turmele satenilor. Luand in cercetare toponimul de Gepiu, unii istorici leaga numele comunei de vremea Gepizilor, ceea ce nu pare deloc verosimil, dovezi mult mai plauzibile inclinand spre denumiri date de primii locuitori, coboratori din Muntii Apuseni, parasind mineritul. A mai fost numita comuna si cu numele de Gyopyu, de catre unguri. In limba acestora cuvantul insemna “lana”, adica lana de la oi, din care se faceau cojoacele cele calduroase, fiindca iernile panonice erau friguroase. Adevarat si logic este ca, lana aceasta provenea de la turmele romanilor din zona, fiindca popoarele razboinice navalitoare aici, n-au venit cu turme de oi, iar istoria de fapt nici nu consemneaza acest fenomen a se fi intamplat tocmai in Dacia. In 1466, numarul caselor in localitatea Gepiu, era de 175, in totalitate romani, iar la periferii doar cateva familii de unguri. In timpul razboiului “curutilor”-1715, iar este amintit numele localitatii Gepiu. Urmandu-si Istoria cursul sau, iata ca vatra localitatii a fost ocupata de iezuitii ce se centrasera la Oradea, iar Tisa Lazlo, a vrut sa ia si el o parte din aceasta mosie, astfel la 30 Mai,1752, intre iezuiti si grof, s-a semnat o conventie, impartind-o in parti egale. In prima jumatate a secolului al 19-lea, localitatea este stapanita de familia Blascovici Alexandru si printul Iosif. La sfarsitul sec.al 19-lea, localitatea devine proprietatea baronului austriac Konigsuratter Hernian (deci dupa 1867, cand aparea imperiul austro-ungar), care construieste aici un castel maret, ce avea sa dainuie pana la 1945, cand a fost daramat pana la temelie, iar terenul dat de guvernul roman, disponibil pentru constructii de noi case, In 1924, a luat fiinta “Colonia de Gepiu“, sat apartinator comunei Gepiu. Aceasta “colonie” s-a format din colonisti romani adusi de prin imprejurimile Beiusului, si putini din cele ale Borodului.
1.2. Primii locuitori.
Primii locuitori in vatra, au fost mineri cobotatori din Muntii Apuseni. Cateva familii au parasit mineritul si s-au ocupat de oierit, cresterea oilor, ca apoi treptat pe masura ce defrisau terenul taind din paduri, si-au extins agricultura comunei. Biserica a fost deja un puternic centru de ortodoxie, a fost dulcea mama, care a aparat legea romaneasca, nevoile si neamul, dealungul celor doua milenii. Intotdeauna, intre biserica si scoala a domnit o perfecta armonie, fapt ce a contribuit la mentinerea unitatii de neam si credinta a locuitorilor. Primii locuitori isi ridicasera deja o frumoasa biserica din lemn, lucru confirmat in 1850, cand pe locul acesteea s-a hotarat ridicarea noii biserici, motivat fiind numarul crescand al locuitorilor in vatra. Locuitorii comunei Gepiu, mai sunt pomeniti de cronica, a fi luand parte la alungarea turcilor, pe care i-au invins si alungat pana pe teritoriul localitatii Ateas. De remarcat, ca, ulterior desi sub stapanirea iezuitilor, a dualilor, locuitorii Parohiei din Gepiu, si-au pastrat credinta lor ortodoxa, neputand fi infranti in convingerile lor crestine. Noua biserica ridicata in 1850, a fost acoperita cu sindrila, dar zidurile construite din caramida arsa, arhitectural aceasta este o combinatie de stil gotic cu cel bizantin. In 1920, prin dania locuitorilor, biserica a fost acoperita cu tabla zincata. Vechea casa Parohiala a fost construita din pamant batut si acoperita cu sindrila. Abia dupa 1920, a fost acoperita cu tigla, ulterior s-a reconstruit si aceasta din caramida arsa, mare parte a cheltuielilor prin dania credinciosilor. Biserica a fost imprejmuita cu gard de beton, prin anii 1957, in anul 1985 a fost si cimitirul parohial imprejmuit, in mare masura din cheltuielile comunale, decat guvernamentale.
1.3. Preotii Parohiei.
Din arhivele Parohiei, cercetate de mine personal, am gasit o lista, ce cuprindea numele preotilor care au pastoritaceasta Biserica dealungul anilor, incepand cu anii 1770, de unde si logica faptelor ce ne spune ca a existat aceabiserica de lemn, pe vatra careia a fost inaltata noua biserica din 1850″.
1- Gavrila Sarovici, 1770-1803
2- Toma Popovici, 1803 – 1804
3- Popovici Florea,1804 – 1817
4- Tapna Herman, 1817 – 1820
5- Zaharia Popoviciu,1821 -adus din Bicaciu
6- Vasile Hotea, 1821 – 1844
7- Dragan Ioan, 1844 – 1846
8- Totoreanu Gavrila, 1846-1868
9- Nicolaie Boitiu, 1869 – 1911
10- Aureliu Albutiu, 1911-1911,Oct.
11- Vasile Farcutiu, 1911,Oct.- 1918, Febr.
12- Roxin Teodor, 1918 – 1923
13- Silaghi Alexandru, 1923 – 1940
14- Becan Liviu, 1941-1966
15- Aroneanu Gheorghe, 1966 – pleaca la Baicoi- Prahova
16- Buciuman Grigore, 1966 – Decembrie
17- Roadideal Vladimir, 1966 Decembrie-1968
18- Gorea Teodor, 1968- 1983
19- Blaga Stefan, 1984 – 2000
20- Ioan Spatar, 2000 – Actual Preot(2006)
-”Multumesc Cucerniciei Sale, pentru ca in anii 2001, vizitandu-mi satul natal Gepiu, a avut bunavointa sa-mi ofere posibilitatea de studiu la Arhiva bisericii !” “Preotului Vasile Farcutiu, 1911-1918, i-a revenit misiunea istorica, de a alege si imbarbata delegatia comunei, la Adunarea Nationala de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918.
Acestia au fost:
1- Gavra Teodor (a Ghiurchi) – plugar !
2- Goncan Petru(a Mascaranului) – plugar !
3- Halmajan Mihai – plugar !
4- Brandus Alexandru (batranul) – plugar !
1.4. Dascali si invatatori.(notati cam sumar si fara cronologie)
Inainte de Primul Razboi Mondial
-Spiridon, invatator si cantor la biserica !
-Moga, invatator si cantor, devenit preot.
-Bochis Ioan, invatator roman, la scoala maghiara de Stat !
-Jura Ioan.
Dupa Primul Razboi Mondial
-Riza Alexandru, functioneaza pana la 1940, apoi pleaca la Craiova, unde a si decedat !”
-Minoin Vasile, casatorit in localitate, a functionat aici pana la moarte !”
-Marinescu, din Regat.
-Brandus Mihai, invatator, Director, cantaret la biserica !”
Dupa 1944
-Brandus Mihai, Director la scoala.
-Pantea Toma, Director, il inlocuieste pe Brandus Mihai.
-Parghel Constantin, profesorul meu de Limba Romana. Constituie “cercul literar” la scoala din comuna !
-Cristea Aron, Director, casatorit cu Marioara Craciunii, invatatoare din localitate.
-Iacob Ioan, Director la scoala. Venit din Oltenia, casatorit cu Marioara lui Pitic, invatatoare din localitate !
1.5. Intelectuali nascuti in Gepiu.
-Gavra Ioan, avocat, absolvent al liceului E.Gojdu. Devine doctor in Drept, Consilier la Ministerul de Finante-Bucuresti.
-Purge Gheorghe, medic.
-Andor Teodor, Director Comercial
-Bondici Gheorghe, medic.
-Hodosan Petru, Profesor.
-Herman Alexandru, avocat.
-Plugar Gheorghe, inginer electrothehnic.
-Halmajan Gheorghe, inginer electrotehnic.
-Costa Gheorghe, Economist.
-Cavajdan Ioan, Economist.
-Brandus Alexandru – Preot
-Nemes Gheorghe – Preot
-Cavajdan V., Vicar la Arad
-Igna Alexandru- Preot la Holod (decedat)
-Purge Vasile, inginer chimist (decedat)
-Vilusceac Nicusor- Inginre agronom(decedat)
-Ioan Miclau, poet si scriitor, Australia.
“Din Monografia comunei GEPIU, si a Parohiei Ortodoxe din localitate.
Scriitor: Ioan MICLAU – AUSTRALIA
19.08.2006
____________________________________
Ioan Miclău (n. 1940). Scriitor român din Australia. Poet, dramaturg, jurnalist, autor de memorialistică literară, promotor cultural de seamă. Fondator de grupări literare în ţara de la Antipozi. Cărţi reprezentative: „Poezii alese" (vol. I, II), „Teatru", „Fiica Zeiţei Vesta", nuvelistică.Ioan Miclau s-a distins drept principalul animator al gruparii scriitorilor romani de la Antipozi , avand o actiune cetateneasca uimitor de tenace si de echilibrata . Fondator al Bibliotecii " Mihai Eminescu " din Cringilla , Australia , ridicata si inzestrata cu efortul sau generos si neprecupetit , Ioan Miclau a dat un exemplu de " actiune romaneasca " printre straini , si a devenit un model ce va trebui luat in seama intotdeauna cand se vor aminti faptele mari . Si pentru aceasta scriitorul a fost distins cu Premiul de Excelenta al Patrimoniului Romanesc , decernat de ARP , in 2006 .
_____________________________

UN FILM DE BEN TODICA DESPRE UN POET ROMAN LA ANTIPOZI